Multe dintre persoanele pe care le-am consiliat au avut o problemă cu dulciurile. Unele au înlocuit țigările cu ciocolata, altele preferă să se înfometeze ca să nu se mai simtă vinovate atunci când mănâncă tot soiul de dulciuri.

Dacă le-aș fi spus să elimine în totalitate dulciurile, încă din prima zi, probabil că o parte fie ar fi renunțat la dieta propusă, iar altă parte s-ar fi resemnat și ar fi continuat să le mănânce. Bineînțeles, există și o a treia categorie, cea a celor care le mănâncă pe ascuns, îngreunându-mi astfel munca. Am avut câteva cazuri de acest gen, și care au recunoscut după ceva vreme.

Abordarea în cazul dependenților de dulce, oricare ar fi forma acestuia, necesită o abordare atentă, în mai multe etape :

1. Glucidele rafinate nu vor fi eliminate în totalitate, existând momente cheie,
când pot fi utilizate, cum este fereastra de după antrenament, pentru a ajuta la refacerea glicogenului din muschi și din ficat, păstrând astfel masa musculară atât de necesară unui metabolism rapid de-a lungul întregii zile.

2. Utilizarea a 1-2 “free meals” pe săptămână, pentru a ține metabolismul ridicat, și care pot conține și deserturile preferate, în cantități moderate.

3. Utilizarea îndulcitorilor.
Acest ultim punct, cel al utilizării îndulcitorilor, este cel pe care-l voi descrie pe larg, pentru că există o multitudine de îndulcitori pe piață, unii care sunt extrem de nocivi, iar alții care pot fi utilizați în condiții sigure pentru organism.

ÎNDULCITORI NOCIVI

1. Aspartam : fenilalanina și acidul aspartic au un impact puternic asupra creierului și a sistemului nervos central, studiile arătând și o implicare a aspartamului în deficiențe cognitive, stări depresive, precum și în boli neurodegenerative : Alzheimer sau demența.
Alte posibile reacții adverse la utilizarea aspartamului sunt : palpitații, migrene, stări de amețeală. Toate tratate evident cu medicamente.

2. Acesulfam – K : o sare de potasiu ce conține clorură de metilen, un cunoscut cancerigen. Consumul constant și pe perioade lungi poate duce la probleme funcționale ale rinichilor și ficatului, la probleme de vedere, iar numeroase studii au arătat o legătură potențială între consumul de acesulfam-k și dezvoltarea cancerelor în cazul animalelor de laborator.

3. Ciclamatul de sodiu : are potențial cancerigen ridicat, conform Agenției Internaționale de Cercetări în Cancer (IARC). Alte studii au arătat și o atrofiere a aparatului producător.

O mică paranteză : Coca Cola Zero conține și acesulfam-k, și aspartam, însoțite de acid fosforic (încetinește absorbția fierului, a calciului și a magneziului, iar Coca Cola Light vine “la pachet” și cu ciclamatul de sodiu. Pepsi Light și Pepsi Max ne scutesc de prezența ciclamatului, restul substanțelor nocive fiind prezente.

4. Fructoza : recomandată în general diabeticilor, ea face mai mult rău decât bine. Lista problemelor generate de fructoză poate umple pagini întregi, susținute de mii de studii. Eu mă voi rezuma la enumera câteva dintre ele, pe care le consider
foarte grave :

– se metabolizează la nivelul ficatului, ducând la creșterea trigliceridelor, marker important al bolilor cardiace. În același timp, metabolizarea hepatică crește nivelul lipogenezei, conducand mult mai ușor la îngrășare.

– crește riscul sindromului metabolic, care este primul pas spre diabet, prin creșterea rezistenței la insulină

– acizii grași rezultați în urma metabolizării fructozei sunt acumulați în ficat, ducând la steatoză hepatică non-alcoolică, cunoscută și sub numele de “ficat gras”

– duce la creșterea acidului uric și a colesterolului rău

Dacă o comparăm cu glucoza, putem remarca următoarele :

– în timp ce glucoza inhibă “hormonul foamei” – grelina, și stimulează “hormonul sațietății” – leptina, fructoza nu are efecte asupra grelinei, ci numai asupra leptinei, alterând comunicarea creier-leptină, ceea ce duce la un consum mărit de alimente, peste necesar

– dacă din 120 de calorii provenind din glucoză, doar circa 1-2 calorii sunt depozitate sub formă de grăsime, în cazul aceluiași număr de calorii din fructoză, se depozitează circa 40 de calorii sub formă de grăsime

– în timp ce glucoza crește randamentul neural, fructoza blochează activitatea neuronală, putând crește deficitul de atenție

Pe lângă fructoza comercializată ca atare, ea se găsește în cantități mari în :
– miere (50% fructoză)
– zahărul de masă (50% fructoză)
– siropul de agave (80 % fructoză)
– siropul de porumb (HFSC), utilizat în produse de patiserie (55% fructoză)

În principiu, dulciurile conțin cantități mari de fructoză.

Din păcate, văd o grămadă de potlogari, ca să nu le spun altfel, care vând produse ce conțin fructoză, de genul dulciurilor pentru diabetici, sau sirop de agave, pretinzând că ajută la slăbit, la prețuri aberante. La fel cum pe blogul unor “vedete”, același sirop apare ca un îndulcitor bun la toate, de la limonadă până la ceai sau cafea.

P.S. : lingurița de zahăr din cafeaua de dimineață nici nu te omoară, și nici nu te îngrașă. Dacă renunți la ea, dar în rest alimentația e dezastruoasă, te păcălești singur(ă).

Câteva studii concludente despre fructoză : AICI și AICI .  

În partea a doua, vom vorbi și despre alternativele la acești îndulcitori toxici, alternative mult mai sigure din punctul de vedere al sănătății.