Când am început să îi introduc mâncare solidă în alimentația fiicei mele, pe lângă alte alimente i-am introdus și pieptul de pui (cel mai scump și mai bio care se găsea pe piață). Proastă alegere ! După o lună fiicei mele i se inflamaseră sânii ! Alarmat, m-am dus cu ea la doctor, iar acolo bănuiala mi s-a confirmat : era din cauza hormonilor estrogeni cu care fuseseră ajutați să crească puii ”bio” și care îi influențau dramatic balanța hormonală, dezechilibrând-o. Am ales altă sursă de carne : cea de vită și doar de țară, dintr-o sursă sigură.

Între timp fiica mea a mai crescut și mă lupt cu poftele ei firești de copil de trei ani, precum și cu fascinația ei pentru reclamele care promovează ”junk food-ul”. Este greu, părinte fiind, să îi explici unui copil de trei ani de ce nu vrei să îi dai anumite ”bunătățuri”, mai ales când gustul i-a fost pervertit de câte o persoană ”amabilă” (câte o bunică iubitoare, câte o mătușă sau o prietenă de familie).

Între timp fiica mea a mai crescut și mă lupt cu poftele ei firești de copil de trei ani, precum și cu fascinația ei pentru reclamele care promovează ”junk food-ul”. Este greu, părinte fiind, să îi explici unui copil de trei ani de ce nu vrei să îi dai anumite ”bunătățuri”, mai ales când gustul i-a fost pervertit de câte o persoană ”amabilă” (câte o bunică iubitoare, câte o mătușă sau o prietenă de familie).

1. Fulgii cu lapte : obosesc explicând că laptele cu cereale conține glucide cu asimilare rapidă, care în combinație cu grăsimile din lapte le face similare cu prăjiturile. Intoleranța la lactoza din lapte provoacă tulburări intestinale, iar glutenul conținut de cele mai multe cereale este un puternic alergen, care duce la probleme ale pielii, afecțiuni neurologice, boli autoimune și degenerative. Raportul calciu – magneziu al laptelui este greșit (12:1) iar prezența acidului fitic din cereale blochează absorția mineralelor esențiale. Dacă tot îi dai copilului tău cereale, nu alege cereale extrudate, ci pe cele obținute prin strivire sau măcinare, din orez sau secară. Dar nu cred că le va mânca, pentru că nu au un gust bun. De ce nu au un gust bun? Te las pe tine să descoperi.

2. Mierea : considerată un izvor de sănătate, te asigur că nu este decât un ”izvor de energie” și atât ! Conține doar zaharuri și cantități insignifiate de vitamine, minerale și aminoacizi (vezi aici). Conținutul mare de fructoză din miere induce rezistența la insulină, cu toate efectele în cascadă ale sindromului metabolic : hiperglicemie, epuizarea pancreasului, boli cardiace, ateroscleroză, diabet de grad 2, etc. Iar când o combini cu margarină și pâine (cunosc mulți oameni care fac asta) amorsezi de fapt o bombă cu detonare târzie.

3. Gemul de prune : are un conținut mare de acrilamidă. Este o substanță cu efecte neurotoxice dovedite (vezi aici) și care poate induce cancer (vezi aici). Temperaturile mari de procesare a alimentelor sunt responsabile de cele mai multe ori de formare acrilamidei, cel mai cunoscut exemplu fiind cartofii prăjiți. Alte produse care o conțin în cantități mari :fqkc-6kze6ktq4acn-r072j

Dar acrilamida se poate forma și la temperaturi mici, găsindu-se și în celebrul MAGIUN DE PRUNE, cel căruia i se face reclamă cu insistență ca fiind un produs esențial al culturii culinare românești Cine are chef (răbdare), poate citi AICI.

4. Iaurt cu fructe. Citim pe etichetă, printre altele : preparat din fructe 19%(căpşuni 7.6% în produs finit),zahăr, sirop de glucoză, arome naturale: căpşuni, coloranţi: suc de sfeclă roşie, stabilizatori: amidon modificat de porumb, carragenan, gumă xantan, acidifianţi: acid citric, citrat de sodiu, lapte praf degresat, amidon modificat de porumb. 70 de grame de zahăr la un iaurt de 350 gr. Şi cum legea nu-i obligă să scrie că produsul conţine conservanţi decât dacă sunt adăugaţi de producător, se omite să se specifice faptul că sunt suficienţi conservanţi “ascunşi” printre ingrediente. Natural, ca la mama acasă.

5. Margarina. Mai nou e “îmbogăţită” cu omega 3 şi ceva vitamine.Şi cică te protejează de bolile de inimă. Serios ? Păi să facem un scurt istoric : după zeci de ani în care acizii graşi polinesaturaţi din uleiurile vegetale au fost consideraţi ca fiind sănătoşi, s-a ajuns la concluzia că era invers: uleiurile vegetale (în special cele foarte bogate în omega 6) sunt dăunatoare (a se vedea AICI efectele nocive omega 6 vs. omega 3), iar grăsimile saturate, animale, nu sunt chiar atât de rele cum se credea, şi ar trebui să facă parte dintr-o dietă echilibrată.Omega 3 adăugată este într-o cantitate infimă şi nu modifică in vreun mod favorabil raportul omega3/omega6, iar cantităţile de vitamine sunt extrem de mici.

6. Sucurile. Aici apar trei probleme. Prima e reprezentată de faptul că orice ţânc de opt ani poate să-şi cumpere un bidon de suc care să conţină zahăr şi cofeină. Da, cofeină care variază între 9.5 mg/100 ml şi 25 mg/100 ml. Mai multe rezultate AICI. Gândiţi-vă că un espresso are cca. 80 mg cofeină. Şi deodată-ţi dai seama că puştiul tău poate deveni liniştit dependent de cofeină. Iar caloriile goale din zahăr nu sunt decât un drum mai scurt spre sindrom metabolic şi mai târziu spre diabet.

A doua problemă o reprezintă sucurile care conţin pur şi simplu zahăr şi diverse arome, şi care ne amăgesc cu expresii de genul ” conţinut minim de suc natural de portocale 1 %”, şi care afecteză atât funcţionarea ficatului şi a pancreasului. Aromele şi potenţiatorii de aromă îţi păcălesc creierul şi îţi spun că ai băut ceva foarte bun.

A treia problema e reprezentată de sucurile “naturale” şi “bio”. Indiferent cât de “bio” sau “natural” scrie pe cutie, odată ce a fost pasteurizat (pentru conservare), devine o glumă proastă, un produs inert din punct de vedere micronutritiv. Aceste sucuri reţin glucidele şi mineralele, dar prea puţin din vitamine, enzime, antioxidanţi, fitonutrienţi.

8. Mezelurile. Conţin foarte puţină carne şi multe ingrediente ieftine, de proastă calitate: amidon, soia, grăsimi vegetale, precum şi coloranti, arome, îndulcitori, conservanţi. Sunt de evitat şi produsele care par a fi 100% din carne, dar nu sunt,cum ar fi şunca presată, hamburgeri, muşchi “ţigănesc”.

Bun, noi părinţii nu trebuie să intrăm în panică. Există modalităţi de a ţine, cât putem, sub control alimentaţia copiilor noştri, mai ales în primii lor ai de viaţă pentru a-i proteja şi pentru ca ei să se bucure de o sănătate cât mai bună. Despre alimentaţia cât mai sănătoasă a copiilor, vom vorbi în alt articol.